Dumnezeu s-a făcut om.
Noi
când ne facem?
miercuri, 15 iunie 2016
luni, 13 iunie 2016
nostalgii
un bătrân profesor
întâlnind pe stradă
întâlnind pe stradă
un fost elev ajuns călugăr
i-a zis oftând:
lumea comunistă era grii-a zis oftând:
și oamenii îşi căutau
culorile
înlăuntrul lor...
acum
lumea e plină de culori
și oamenii sunt gri
pe dinăuntru...
călugărul şi-a plecat privirea în pământ
şi i-a răspuns
oftând la rândul său:
da, domnule profesor,
şi i-a răspuns
oftând la rândul său:
da, domnule profesor,
dar şi atunci ca-ntotdeauna
vieţile oamenilor au fost
tot nişte morţi vopsite
pentru că mereu am trăit
ucigând viaţa
ca să-i luăm culorile....
vieţile oamenilor au fost
tot nişte morţi vopsite
pentru că mereu am trăit
ucigând viaţa
ca să-i luăm culorile....
duminică, 12 iunie 2016
fiara
zi și noapte
cum se zbate
și cum latră
o ascult
dacă n-ar fi priponit-o
Dumnezeu pe Sfânta Cruce
cum se zbate
și cum latră
o ascult
dacă n-ar fi priponit-o
Dumnezeu pe Sfânta Cruce
viața mea
iubiți prieteni
m-ar fi
iubiți prieteni
m-ar fi
sfâșiat de mult...
joi, 9 iunie 2016
umanism
Crucea e arcul
cu care Dumnezeu vânează
turma de oameni
ce-aleargă spre iad...
dar azi
cei răniţi de dragostea Lui
sunt imediat ajutaţi să-şi continue goana
căci lumea civilizată are
imense posibilități
de a se-ngriji
de sănătatea
nebuniei noastre.....
cu care Dumnezeu vânează
turma de oameni
ce-aleargă spre iad...
dar azi
cei răniţi de dragostea Lui
sunt imediat ajutaţi să-şi continue goana
căci lumea civilizată are
imense posibilități
de a se-ngriji
de sănătatea
nebuniei noastre.....
miercuri, 8 iunie 2016
El este uşa
e dimineaţă şi iar
soarele ne umple
doar odăile....
soarele ne umple
doar odăile....
fără Hristos
soarele nu încălzeşte
sufletele oamenilor
soarele nu încălzeşte
sufletele oamenilor
cu dragostea ce l-a zidit...
El e uşa
fără de care
fără de care
dragostea rămâne
crucificată pe trupurile noastre
ca lumina soarelui pe zidurile acestor odăi
ca lumina soarelui pe zidurile acestor odăi
unde se naşte creşte
se înmulţeşte şi trece-n veşnicie
se înmulţeşte şi trece-n veşnicie
singurătatea
care ne poartă
care ne poartă
numele....
marți, 7 iunie 2016
lovitura de graţie
de câte ori i-au înfruntat pe oameni
creştinii au fost biruiţi
de duhurile rele...
şi ori de câte ori
i-au răbdat cu credinţă pe oameni
i-au biruit pe demoni....
viclenia supremă
a răului:
să ne facă să salvăm creştinismul
înjunghiindu-l în inimă...
sâmbătă, 4 iunie 2016
emigrantul
acum câţiva ani
am făcut o cerere de azil politic
în Împărăţia Cerurilor...
mi s-a dat o broşură cu
demersurile pe care trebuie să
le intreprind pentru a fi acceptat,
se numeşte Evanghelie;
a trebuit mai întâi să vând tot ce aveam
şi să-mi cumpăr
de la săraci
un bilet...
apoi
să merg zilnic la ambasada
care se numeşte biserică
şi să răspund la
interviuri...
duminica
iau masa cu ambasadorul
şi ceilalţi oameni care se află
în aceeaşi situaţie cu mine...
în fiecare seară
pentru că nu mai am unde să-mi plec capul
cobor în inima mea
până la marginea lumii
şi privesc în zare până
îmi dau lacrimile...
după o vreme
după felul tot mai vag
în care percep lumea
mi-am dat seama
că aşteptarea de fapt
e o călătorie făcută
cu discreţie divină
că inima mea nu e un peron ci
un tren
şi că drumul spre Împărăţie nu
se măsoară în kilometri sau zile
ci
în lacrimi...
am făcut o cerere de azil politic
în Împărăţia Cerurilor...
mi s-a dat o broşură cu
demersurile pe care trebuie să
le intreprind pentru a fi acceptat,
se numeşte Evanghelie;
a trebuit mai întâi să vând tot ce aveam
şi să-mi cumpăr
de la săraci
un bilet...
apoi
să merg zilnic la ambasada
care se numeşte biserică
şi să răspund la
interviuri...
duminica
iau masa cu ambasadorul
şi ceilalţi oameni care se află
în aceeaşi situaţie cu mine...
în fiecare seară
pentru că nu mai am unde să-mi plec capul
cobor în inima mea
până la marginea lumii
şi privesc în zare până
îmi dau lacrimile...
după o vreme
după felul tot mai vag
în care percep lumea
mi-am dat seama
că aşteptarea de fapt
e o călătorie făcută
cu discreţie divină
că inima mea nu e un peron ci
un tren
şi că drumul spre Împărăţie nu
se măsoară în kilometri sau zile
ci
în lacrimi...
vineri, 3 iunie 2016
memento (a)mori
în absenţa iubirii
Ortodoxia devine
cea mai absurdă şi cumplită
tortură....
toţi cei care nu vin
la Biserică pentru a căuta iubirea nelimitată
vor sfârşi prin a-l urî
- cu ura rece şi liniştită a formalismului
sau cu cea fierbinte şi manifestă a satanismului -
pe Hristos....
orice creştin care are altă
urgenţă decât iubirea
este un eretic...
joi, 2 iunie 2016
blasfemia decentă
Dumnezeu mi-a deschis Raiul şi eu
mă duc la servici
Dumnezeu mi-a deschis Cerurile şi eu
mă duc să fac piaţa
Dumnezeu mi-a deschis inima Lui
şi eu deschid televizorul să văd ştirile....
toată ziua
viaţa mea liniştită
îl scuipă decent în obraz
pe Hristos...
mă duc la servici
Dumnezeu mi-a deschis Cerurile şi eu
mă duc să fac piaţa
Dumnezeu mi-a deschis inima Lui
şi eu deschid televizorul să văd ştirile....
toată ziua
viaţa mea liniştită
îl scuipă decent în obraz
pe Hristos...
primăvară
am început să mă bucur de
degenerarea trupului meu
de boli şi dureri
aşa cum te bucuri de surparea
unei case vechi
din care
oamenii au plecat de mult
şi nu mai locuiesc în ea
decât
greșelile lor...
degenerarea trupului meu
de boli şi dureri
aşa cum te bucuri de surparea
unei case vechi
din care
oamenii au plecat de mult
şi nu mai locuiesc în ea
decât
greșelile lor...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)