"Scris-am vouă, tinerilor, căci sunteţi tari şi cuvântul lui Dumnezeu rămâne întru voi şi aţi biruit pe cel viclean." (I Ioan 2, 14)

joi, 22 noiembrie 2012

omul contemporan

o faţă a cărei gură încă vorbeşte
şi sărută
ai căror ochi încă privesc
şi plâng
cu nările respirând
cu urechile ascultând

mergând zilnic la serviciu
făcând cumpărături
uitându-se la televizor
citind iubind şi plimbându-se...

deşi

omul care  o purta
a plecat
de
două mii de ani....






luni, 5 noiembrie 2012

adevăratul răsărit

uşa care-mi scârţâia de o viaţă în piept
ca suflarea astmatică a unui fricos

uşa prin care se furişa
interminabilul şarpe
ce-mi înşfăcase inima în colţii veninoşi
ca pe un şoarece paralizat,

uşa dinspre iad a inimii mele
a trântit-o Hristos pe Golgota
de s-au clătinat temeliile lumii!...
apoi a deschis largi
ferestrele credinţei
şi
le-a lăsat bătute în cuiele Crucii...

de aceea
ori de câte ori mă împărtăşesc
simt
cum Trupul şi Sângele Lui sfărâmă
în inima mea
capul de şarpe
al Fricii...









duminică, 4 noiembrie 2012

aniversare

de ziua lui
tata asculta Balada lui Porumbescu şi plângea.
eu urmăream ceva la la televizor ferindu-mi ochii de
înfricoşătoarea lui melancolie...
apoi
el bea vin plângând până adormea. atunci
închideam televizorul şi ieşeam pe vârfuri din cameră...

azi, ascult Balada şi plâng. copiii mei se joacă la calculator.
din când în când vin
să mă îmbrăţişeaze şi mă sărute. apoi ies veseli din cameră...

azi dimineaţă am fost la biserică şi m-am împărtăşit.
cu acest Trup şi Sânge
ascultând Balada şi plângând
îţi pot da
acum
îmbrăţişarea şi sărutarea mea, tată...

(in memorim IORDACHIOAIA CONSTANTIN 1948-2002)

sâmbătă, 3 noiembrie 2012

NU UCIDEŢI LUMINA!

nu ucideţi lumina. închizând ochii astupându-vă urechile. ori
prefăcându-vă că aţi primit-o:
deschizându-i fereastra unei
camere din care
aţi ieşit...
da, luminarea inimii doare. ca o răstignire. ucide.
dar nu pe noi. ci
întunericul din noi.

întunericul care foloseşte numele nostru
şi ne trăieşte ilicit vieţile. în vreme
ce adevăratul sine e legat şi închis
în pivniţa fiinţei noastre: un copil plângând
după Părinţii lui...

Nu ucideţi lumina.

dacă o faceţi
plânsul acelui copil
nu va avea
sfârşit...